Svetlana Alexievici, jurnalistă, ornitologă și scriitoare belarusă, s-a născut pe 31 mai 1948, la Ivano-Frankivsk, RSS Ucraineană. A crescut în Belarus. A scris poezii şi articole în ziarul şcolii, o perioadă de "practică" necesară pentru a se înscrie la Departamentul de Jurnalism al Universităţii din Minsk.
A fost jurnalist corespondent în Minsk, colaborând cu unele dintre cele mai importante ziare. A scris despre unele dintre cele mai dramatice evenimente: Al Doilea Război Mondial, războiul sovieto-afgan, căderea Uniunii Sovietice şi dezastrul de la Cernobîl. Despre urmările acestuia din urmă a scris, în 1997, cartea "Rugăciunea Cernobîlului: Cronicile viitorului", despre adaptarea oamenilor de acolo la noile condiţii ale realităţii, despre felul în care trăiesc "ca după al treilea război mondial, unul nuclear". Cartea a fost tradusă şi publicată în 19 ţări, ca SUA, Germania, Marea Britanie, Japonia, Suedia, Franţa, China, Vietnam, Bulgaria şi India.
După persecuţia din regimul Lukashenko, scriitoarea a părăsit Belarusul în 2000. A locuit timp de zece ani la Paris, Gutenburg şi Berlin, iar în 2011 s-a mutat înapoi la Minsk.
În 2013, a primit "Premiul Păcii" la German Book Trade şi Premiul Médicis, în Franţa.
Cartea "Dezastrul de la Cernobîl" a fost tradusă şi în limba română de Antoaneta Olteanu. Interzisă în Bielorusia, a primit National Book Critics Circle Award 2005.
În 2015 a primit Premiul Nobel pentru Literatură, fiind, la acea vreme, a 14-a femeie care intra în posesia unui Nobel pentru Literatură.
A fost premiată pentru "scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţelor şi curajului din zilele noastre".
